VLAD TEPES (1453-1462)
Nepot al lui Mircea cel Batran a devenit domn cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, intarind autoritatea centrala, inlaturand astfel, puterea marii boierimi.
In plan economic a incurajat comertul, a acordat privilegii comerciale negustorilor aredeleni (sasi si secui), a dat pedepse hotilor, lenesilor si talharilor. A mentinut oastea cea mare si a instituit garda personala formata din mercenari.
Din 1459 dateaza prima atestare documentara a orasului Bucuresti.
In plan extern, s-a orientat spre Iancu de Hunedoara, l-a sustinut pe Stefan cel Mare la tronul Moldovei.
S-a bizuit pe sprijinul lui Matei Corvin insa acesta isi va schimba atitudinea fiind influentat de negustorii sasi.
In relatiile cu turcii, a refuzat plata tributului, in iarna anului 1461-1462 a eliberat toate cetatile de la Dunare. Drept raspuns, in primavara anului 1482, armata turca sub comanda lui Mahomed al 2-lea a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Targoviste.
Odata cu sultanul a venit in tara, Radu cel Frumos pretendent la tronul Tarii Romanesti
In noaptea de 16 spre 17 iunie are loc atacul de noapte intreprins in tabara dusmana. Lupta a fost un dezastru pentru sultan, insa aceasta victorie a lui Vlad nu a fost exploatata, deoarece unii boieri au trecut de partea lui Radu cel Frumos.
Vlad Tepes se retrage in Transilvania sperand la ajutor din partea lui Matei Corvin, acesta insa il intemniteaza (pe baza uneltirilor si scrisorilor negustorilor sasi).
Dupa eliberarea sa in 1476, Vlad a preluat domnia pentru 2 luni si a fost omorat de un grup de boieri.
Personalitatea lui Vlad a fost accentuata negativ de povestirile germane care au la baza uneltirile sasilor.