cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Tehnologie » Viciul tehnologic
Viciul tehnologic
Marime: 0 kb        Pentru: Facultate        Nota: 6,63        Voturi: 8        Afisari: 1,543        Download: 55
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
6,63 (8 voturi)
Viciul tehnologic
In acest capitol al cartii “Cercul care se inchide”, Barry Comonner incearca sa gaseasca cauzele crizei ambientale din S.U.A. de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In opinia autorului, desi doi dintre factorii frecvent invinuiti de provocarea crizei ambientale - populatia si belsugul – au crescut in acea perioada, cresterile respective erau prea mici pentru a explica ridicarea nivelului poluarii cu 200-2000% din 1946 si pana in 1971. Produsul acestor doi factori, care reprezinta cantitatea totala de bunuri createnu poate nici el explica intensificarea poluarii.Productia totala, masurata pe baza PNB, a sporit cu 126% din anul 1946, pe cand majoritatea indicatorilor poluarii au crescut de cel putin cateva ori mai mult. Era evident ca, pe langa cresterea demografica si belsug, trebuia sa existe o alta cauza profunda a crizei ambientale.
Existau temeiuri teoretice solide pentru ipoteza ca cresterea economica poate produce poluare. Ritmul de exploatare a ecosistemului, care genereaza cresterea economica, nu se poate mari la infinit fara a suprasolicita sistemul, care este astfel impins spre punctul de prabusire. Totusi, aceasta relatie teoretica nu inseamna ca orice crestere a activitatii economice genereaza automat mai multa poluare. Cele ce se intampla cu mediul ambiant depind de felul in care realizam aceasta crestere. In sec.al XIX-lea, cresterea economica a tarii s-a datorat partial unei exploatari nemiloase a padurilor, in urma careia munti intregi au ramas golasi, iar solul a fost puternic erodat. Pe de alta parte, cresterea economica care in anii ’30 a permis S.U.A.. sa iasa din marea criza a fost ajutata de o masura sanatoasa sub raport ecologic – programul de conservare a solurilor. Acest program a contribuit la refacerea fertilitatii solului si, implicit, la cresterea economica.O asemenea crestere economica nu numai ca evita degradarea mediului, dar poate chiar actiona in sens invers. De pilda, masurile de conservare a terenurilor de pasunat, care s-au dovedit binefacatoare din punct de vedere economic in partea occidentala a bazinului raului Missouri, par sa fi redus nivelul poluarii cu nitrati in acea portiune a raului. Pe de alta parte, mai in aval, in Nebraska, dezvoltarea agriculturii s-a facut in mod antiecologic, prin folosirea sporita a ingrasamintelor artificiale, ajungandu-se, astfel, la probleme grave de poluare.
Cu alte cuvinte, faptul ca economia s-a dezvoltat – si ca PNB a crescut – nu ne spune mare lucru despre consecintele ambientale posibile. Pentru a avea o imagine mai clara, trebuie sa stim cum a avut loc aceasta dezvoltare.
Cresterea economiei americane este notata foarte detaliat intr-o serie de statistici oficiale – volume enorme, cu tabele exprimand cantitatile diferitelor bunuri produse annual, cheltuielile facute, valoarea bunurilor vandute si asa mai departe.Desi aceste nesfarsite siruri de cifre au un aspect cam infricosator, exista unele cai utile de a extrage din ele fapte semnificative.In special este folositor sa calculam rata de crestere a fiecarei activitati productive.
Autorul a examinat aceste tabele statistice si a ales din ele date privind cateva sute de articole, care laolalta reprezinta o parte principala si ilustrativa a productiei agricole si industriale totale din S.U.A. Pentru fiecare articol a calculat, in procente anuale medii, schimbarile survenite in productie sau consum din primii 25 de ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial.A calculat apoi shimbarea totala pe intrega perioada de 25 de ani. Rearanjand lista in ordine descrescatoare a ratelor de crestere, a observat ca incepea sa se contureze modul cum s-a dezvopltat economia americana dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Castigatorul acestei “curse economice”, cu cea mai mare rata de crestere postbelica, l-a gasit in productia sticlelor nerecuperabile de apa gazoasa, care a crescut in acest rastimp cu aproximativ 53 000%. Perdantul, in mod ironic, este calul: forta de munca animala a scazut cu 87% fata de cifra inregistrata imediat dupa razboi.Celelalte articole din capul listei sunt o colectie interesanta, dar aparent eteroclita. Pe locul doi vine productia de fibre sintetice, care a crescut cu 6000%; locul trei este ocupat de mercur (folosit in producerea clorului) - 4000% ; celelalte locuri sunt ocupate de mercurul folosit in producerea vopselelor anticriptogamice 3100%; compresoare pentru instalatii de climatizare – 2800% ; mase plastice – 2000%; azot in ingrasaminte 1000%; aparatura electrica de uz casnic 1000% .
Exista apoi o serie de activitati productive care au crescut cam in acelasi ritm cu populatia (adica cu aproximativ 42%): productia si consumul de alimente, productia totala de textile si imbracaminte, ustensilele de menaj, otelul, cuprul si alte metale esentiale.
In sfarsit, exista si niste perdanti, care cresc mult mai lent decat populatia sau chiar scad ca productie totala: marfuri transportate pe calea ferata –17%; cherestea –minus 1%; fibre de bumbac –minus 7%; sticle de bere recuperabile –minus 36%; lana –minus42% si, la sfarsitul listei, forta de munca animala – cu minus 87%.
Toate aceste date ne ofera dovezi izbitoare in sensul ca, daca productia menita sa satisfaca majoritatea cerintelor de baza s-a mentinut aproximativ in pas cu sporul demografic de 40-50% (ceea ce inseamna ca productia pecap de locuitor a ramas practic neschimbata) tipurile de bunuri produse in acest scop s-au schimbat considerabil. Noi tehnologii productive le-au inlocuit pe cele vechi. Sapunul praf a fost inlocuit de detergenti sintetici, fibrele naturale (lana si bumbac) au fost inlocuite cu fibre sintetice, otelul si cheresreaua au fost inlocuite cu aluminiu, mase plastice si beton; transportul pe calea ferata a fost inlocuit cu transportul auto; sticlele recuperabile au fost inlocuite cu sticle nerecuperabile. Pe sosele, automobilele cu motoare de putere mica din anii ’20 si ’30 au fost inlocuite cu vehicule cu motoare de putere mare. In ferme, unde productia pe cap de locuitor a ramas aproximativ constanta, suprafata terenurilor cultivate s-a micsorat; de fapt ingrasamintele au inlocuit marirea suprafetei cultivate. Metodele mai vechi de combatere a insectelor au fost inlocuite cu insecticide sintetice, iar in combaterea buruienilor locul cultivatorului a fost luat de erbicide. Pasunatul liber al animalelor a fost inlocuit cu hranirea controlata in padocuri.
Alte referate Tehnologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Tehnologii de varf Liceu 5,11 46 0 kb
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale Liceu 4,17 257 0 kb
Viciul tehnologic Facultate 6,63 55 0 kb
Top download la Tehnologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale Liceu 4,17 257 0 kb
Viciul tehnologic Facultate 6,63 55 0 kb
Tehnologii de varf Liceu 5,11 46 0 kb
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Tehnologii de varf - Tehnologie
2. Viciul tehnologic - Tehnologie
3. Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale - Tehnologie
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate