cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Tehnologie » Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale
Marime: 0 kb        Pentru: Liceu        Nota: 4,17        Voturi: 29        Afisari: 5,843        Download: 257
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
4,17 (29 voturi)
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale
Din cele mai vechi timpuri, omul a creat o serie de dispozitive simple, menite sa-i usureze traiul. Multe dintre aceste dispozitive se folosesc si astazi, chiar în forme arhaice, altele au fost mult perfectionate, devenind instalatii complexe.
Din multitudinea acestor instalatii amintim: prese, pive, teascuri, foale, râsnite etc. Acestea au fost construite într-o mare varietate, în functie de specificul tehnicii populare din fiecare zona geografica.
Presele sunt instalatii folosite la zdrobirea semintelor si a fructelor prin presare. Zdrobirea se face într-un vas (de diferite forme) cu ajutorul unei roti care poate fi actionata de om sau de animale, al unui sul sau a doi cilindri.
Pivele sunt dispozitive care se utilizau pentru îndesarea si spalarea tesaturilor groase, folosind un mai de lemn pentru baterea materialului. De asemenea, pivele s-au folosit si pentru zdrobirea semintelor prin batere (folosind un pisalog). Pisalogul poate fi actionat cu mâna, cu piciorul, prin intermediul unei pârghii sau al unui scripete.
Teascurile sunt instalatii (construite din lemn) folosite pentru stoarcerea semintelor si a fructelor. Orice teasc este format dintr-un vas de lemn cu forme diverse – circulara, dreptunghiulara, trapezoidala – în care se pun fructele sau semintele si o masa de presare cu forma profilata dupa cea a vasului. Actionarea mesei de presare se poate face în diverse moduri, dupa cum arata si numele teascurilor.
Foalele sunt instalatii pentru suflat aer (în potcovarii). Au ca piesa de baza un burduf (de regula din piele) care se umfla si se strânge, pompând astfel aerul. Ele pot fi actionate direct de om sau prin intermediul unui sistem de pârghii.
Râsnitele manuale s-au folosit din cele mai vechi timpuri pentru râsnitul cerealelor. Sunt alcatuite din doua pietre circulare, una fixa si alta mobila, rotita cu ajutorul unei manivele. Semintele se pun printr-o scobitura practicata în roata mobila.
Podurile plutitoare pe cablu mai sunt utilizate si astazi – în tinuturile mai putin avansate economic – pentru traversarea râurilor cu maluri joase si nu prea repezi (mai ales în zonele de ses). Podul se deplaseaza în lungul unui cablu care uneste cele doua maluri. Deplasarea se face fie prin împingere cu o prajina, fie prin tragerea de pe mal, fie cu ajutorul unui scripete.
TEHNOLOGII TRADITIONALE BAZATE PE UTILIZAREA ALTOR SURSE DE ENERGIE PRIMARA
1.Tehnologii traditionale care folosesc energia mecanica a apelor curgatoare
Una dintre primele surse de energie folosite de om a fost apa. Prima roata de apa s-a folosit în Persia pentru irigat, apoi în China si în India. Pe teritoriul tarii noastre s-au folosit mori hidraulice înca din secolul al XI-lea. Ele utilizau energia cinetica a râurilor cu debite mari sau a caderilor de apa. Instalatiile hidraulice au fost construite în doua variante: cu roata hidraulica verticala si cu roata hidraulica orizontala (facaie, ciutura sau titirez, în limbaj popular).
Toate instalatiile se construiau din lemn de esenta tare (stejar, de exemplu). Roata hidraulica verticala este formata dintr-un ax orizontal, cu o circumferinta (obada) pe care se monteaza paletele. Apa poate interactiona cu paletele din partea superioara a rotii – atunci când curge pe un jgheab înclinat – sau cu cele din partea inferioara a rotii, în cazul râurilor suficient de repezi si de adânci. Paletele rotii verticale pot fi drepte sau scobite. Atunci când paletele drepte se monteaza direct pe un ax gros ele se numesc zbaturi.
Principiul de functionare a rotii hidraulice consta în transformarea miscarii de translatie a apei în miscare de rotatie a rotii si axului ei; o parte din energia mecanica a apei se transforma astfel în energie mecanica de rotatie, care, la rândul ei, este folosita pentru punerea în miscare a unei instalatii de irigat sau pentru a actiona alte dispozitive – mori de macinat, pive, steampuri.
Rotile hidraulice folosite la irigat. Acestea erau roti verticale care aveau pe circumferinta lor, pe lânga paletele plate, niste cuve sau galeti, care se umpleau în partea inferioara a traiectoriei lor circulare (la contactul cu râul) si se goleau într-un jgheab la trecerea prin partea superioara a cursei lor.
Morile de macinat cu roata verticala. De la axul rotii hidraulice, prin intermediul unor roti dintate din lemn miscarea se transmite la axul pietrei mobile a râsnite. Desigur ca – fata de râsnita manuala – omul a mai îmbunatatit instalatia punând un cos pentru turnat cereale etc.
Pe râurile mari (Siret, Dunare) s-au folosit mult timp mori de macinat plutitoare, care reuneau pe o platforma doua mori, pentru cresterea productivitatii. Exista documente care atesta exportul de mori plutitoare din Tara Româneasca în Imperiul Otoman.
Morile de macinat cu roata orizontala. Roata cu facaie este de dimensiuni mici; ea lucreaza orizontal, jetul de apa venind pe un jgheab înclinat. Axul rotii antreneaza roata mobila de macinat. Aceste mori sunt cunoscute înca de pe vremea dacilor, fiind raspândite în zona Tismana-Jiu-Hunedoara. Având un randament mic, o moara avea mai multe astfel de instalatii puse în rând. Roata cu facaie sta la baza constructiei turbinei Pelton.
Pivele hidraulice functioneaza asemanator celor manuale, numai ca forta necesara este obtinuta de la roata hidraulica. Se observa ca pe axul rotii hidraulice sunt încastrate niste opritoare (numite masele), care în cursul miscarii de rotatie ridica pisalogul (ciocanul) si apoi îi dau drumul în piua. Pivele hidraulice erau utilizate foarte mult la baterea postavului în curent de apa (calda sau rece).
Steampurile aurifere erau instalatii folosite la macinarea minereului aurifer într-un jgheab prin care curgea un suvoi de apa. Macinarea se facea cu niste ciocane care erau ridicate cu ajutorul maselelor montate pe axul rotii (la fel ca la pive) si apoi cadeau liber si striveau minereul.
Dârstele hidraulice au fost întrebuintate în sudul Transilvaniei, sudul Moldovei, nordul Munteniei si în arealul Muntilor Apuseni pentru întins si scamosat tesaturile din lâna (postav). Materialul se învârtea pe un ax si era udat cu apa calda. Când ajungea la jumatate din grosime, se trecea prin fata unei scânduri cu cuie care agata tesatura si o scamosa, astfel ca aceasta – în sectiune – devenea mai poroasa si mai aspectuoasa.
Vâltorile se mai întâlnesc si astazi în gospodariile taranesti de la munte. Sunt instalatii foarte simple, folosite pentru spalatul tesaturilor groase (lâna). În ceea ce priveste structura, ele au un cos din scânduri de lemn sau împletit din nuiele, de forma tronconica, cu baza mare în sus. În cos se pune materialul de spalat. Pe un jgheab, în partea superioara, se aduce apa. Functionarea se bazeaza pe formarea vârtejului într-un curs de apa atunci când suvoiul întâlneste un obstacol (materialul).
2.Tehnologii traditionale care folosesc energia mecanica a vântului
Energia eoliana este energia mecanica a maselor de aer aflate în miscare în atmosfera. Vântul este, de fapt, o consecinta a iluminarii atmosferei de catre Soare. Se stie ca lumina Soarelui nu cade uniform asupra diferitelor regiuni ale Pamântului, facând ca unele parti ale atmosferei sa fie încalzite mai mult decât altele. Deoarece aerul cald este mai usor decât aerul rece si are tendinta sa se ridice, masele de aer se deplaseaza în functie de aceste grade diferite de încalzire. Aproximativ 2% din energia luminii solare, care cade pe suprafata Pamântului, se regaseste în energia cinetica a vânturilor. La rândul sau, aceasta energie se pierde atât prin frecare cu suprafata Pamântului, cât si prin însasi deplasarea maselor de aer.
Corabiile cu pânze. Ideea folosirii energiei vântului se pierde în preistoriei, când au fost construite primele nave cu vele. Egiptenii au construit si folosit nave cu pânze cu cel putin 4000 de ani în urma. Spre sfârsitul secolului al XV-lea, Spania si Portugalia au fost cele mai mari puteri ale lumii în ceea ce priveste flota maritima comerciala si militara. Navele erau prevazute cu cârma pentru schimbarea directiei de deplasare, iar pânzele se orientau dupa directia vântului.
Morile de vânt. Pe uscat, folosirea vântului a fost mult mai limitata decât pe apa. Morile de vânt îsi au originea în Persia, unde serveau la irigat si la macinatul cerealelor, raspândindu-se apoi în Egipt si China. În Europa, se întâlnesc în jurul anului 1150, fiind folosite la macinat, la baterea postavului, la actionarea foalelor de suflat din potcovarii si din puturile de mine, la taierea lemnului. Olandezii le-au întrebuintat pe scara larga la drenari si la secari de mlastini. Aceste mori se întâlnesc în zone cu vânturi permanente.
Principiul de functionare a unei astfel de mori consta în transformarea miscarii orizontale a maselor de aer în miscare de rotatie cu ajutorul unei elice mari cu palete (aripi) din lemn si pânza, montate pe un ax. Captatoarele energiei eoliene sunt cele 4, 6 sau 12 aripi, care se rotesc dupa principiul moristii. Reglarea lor dupa viteza vântului se face întinzând mai mult sau mai putin pânza pe suprafata aripilor. Strângând pânza complet, vântul trece printre barele scheletului de lemn fara sa determine învârtirea elicei.
Dupa modul în care este construita, moara de vânt exista în doua variante: moara olandeza si moara cu casa mobila. Moara olandeza are casa fixa si doar partea superioara a morii (“caciula”) cu ansamblul paletelor se orienteaza dupa vânt; moara cu casa mobila este amplasata pe o sanie mobila, care este rotita – pentru orientarea paletelor pe directia vântului – cu ajutorul animalelor.
Este interesant de remarcat ca, pentru o lunga perioada de timp, morile au suferit prea putine transformari din punctul de vedere al constructiei. Mai târziu, popoarele nordice (norvegienii) au construit mori de vânt cu axul vertical si palete captatoare de o forma speciala. Astazi – urmare a crizei energetice mondiale – energia vântului este transformata în energie electrica cu ajutorul generatoarelor eoliene.
Alte referate Tehnologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale Liceu 4,17 257 0 kb
Tehnologii de varf Liceu 5,11 46 0 kb
Viciul tehnologic Facultate 6,63 55 0 kb
Top download la Tehnologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale Liceu 4,17 257 0 kb
Viciul tehnologic Facultate 6,63 55 0 kb
Tehnologii de varf Liceu 5,11 46 0 kb
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Tehnologii de varf - Tehnologie
2. Viciul tehnologic - Tehnologie
3. Tehnologii traditionale bazate pe folosirea energiei mecanice produse de oameni si animale - Tehnologie
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate