cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Biologie » Selectia naturala
Selectia naturala
Marime: 0 kb        Pentru: liceu        Nota: 3,79        Voturi: 14        Afisari: 1,976        Download: 79
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
3,79 (14 voturi)
Selectia naturala
Selectia naturala — mecanism de baza al transformarii speciilor
în anul 1838, la scurt timp dupa ce Ch. Darvun îsi cristalizase o mare parte din ideile sale asupra evolutiei, lectura întîmplatoare a lucrarii lui T. E, Malthus asupra suprapopulatiei, An essay on the principie of population, as it affects fhe futitre improvement of society, aparuta în 1798, i-a sugerat unele reflectii privind rolul pe care-1 joaca asa-zisa „lupta pentru existenta" în societatea contemporana lui si importanta pe care o prezinta acest fenomen în transformarea organismelor. (Potrivit conceptiei lui Malthus, cresterea populatiei este exponentiala, în timp ce resursele de hrana în conditii stabile ramîn relativ constante, de unde rezulta o lupta pentru existenta între indivizi în urma careia numai o mica sau foarte mica parte din descendentii fiecarei generatii supravietuiesc.) Bazîndu-se pe aceasta conceptie, noua pentru dînsul, Darwin a ajuns la concluzia cît de importanta este concurenta dintre indivizii aceleiasi specii si cît de diferite sînt consecintele acesteia fata de cele ale concurentei dintre specii. Faptul acesta i-a sugerat doua idei importante : prima, ca lupta pentru existenta reprezinta o concurenta între indivizi si nu între specii si a doua, ca între indivizii aceleiasi specii exista mari diferente. Ideea variabilitatii individuale i-a fost întarita lui Darwin mai ales de rezultatele obtinute de crescatorii de animale în crearea de noi rase, prin selectia indivizilor valorosi. O sumara privire asupra exemplarelor dintr-o turma, de exemplu de vaci, duce la constatarea ca nici un individ nu se aseamana cu celalalt.
Uneori diferentele dintre indivizi sînt atît de pronuntate, încît exista îndoiala daca doi indivizi fac parte din aceeasi rasa sau daca nu cumva apartin la rase diferite. Darwin a initiat ca tocmai acestor variatii individuale se datoresc succesele deosebite ale selectio-natorilor de animale. De aici a izvorît ideea de a face o analogie între selectia artificiala si cea naturala. Omul face selectie pentru propriile sale interese, natura numai în interesul organismului pe care-1 pastreaza. In felul acesta, conceptia sa tipologica privind concurenta dintre specii,însotita de eliminarea unora dintre acestea, s-a schimbat într-o noua conceptie, si anume cea privind existenta variatiilor individuale în cadrul populatiilor si speciilor. Astfel, ideea variatiei indivizilor din populatiile naturale a stat la baza conceptiei sale asupra selectiei naturale. Prin aceasta gîndire, principiul eliminarii de catre fortele naturii a indivizilor care se abat de la tipul normal, considerat tip perfect, mentinîndu-se un tip pur, constant, principiu static derivat din filosofia esentialistâ, a fost înlocuit de principiul dinamic al populatiei variabile capabile de evolutie în care apar mereu indivizi noi care depasesc media si indivizi care sînt inferiori mediei (Mayr, 1984). Bazat pe ideile mentionate mai înainte, Darwin a ajuns la definirea selectiei naturale, care înseamna „pastrarea, variatiilor individuale avantajoase si înlaturarea celor vatamatoare". Dupa Darwin, orice individ dintr-o populatie care se diferentiaza cît de putin fata de ceilalti indivizi într-o directie profitabila pentru sine (superiori-tate adaptiva, n.a.) are sansa de supravietuire si în consecinta va fi promovat de selectia naturala. „Vorbind metaforic — afirma Darwin — se poate spune ca selectia naturala cerceteaza critic, zilnic si ceas de ceas - în întreaga lume, cele mai usoare variatii, respingîndu-le pe cele daunatoare, pastrîndu-le si acumulîndu-le pe toate cele folositoare; ea lucreaza în tacere si pe nesimtite, oricînd si oriunde i se ofera prilejul, la perfectionarea fiecarui organism în legatura cu conditiile sale organice si neorganice de viata" . Selectia naturala este eficace însa numai în cazul populatiilor bogate în variatii, dar ineficienta în cazul populatiilor lipsite de variatii. Pentru Darvin, factorii principali care actioneaza în cadrul selectiei naturale sînt cei biotici, respectiv concurenta, în timp ce factorii fizici ai mediului joaca un rol secundar.
Din nefericire, Darwin a folosit uneori dictonul de supravietuire acelui mai apt preluat din filosofia mecanicista a lui H. Spencer, expusa în lucrarea sa fiind acuzat de gîndire tautologica : Cine va supravietui ? Cel mai apt. Cine sînt cei mai «apti? Cei care supravietuiesc. Desigur, nu aceasta este esenta selectiei naturale. Darwin a accentuat în nenumarate rînduri ca toti indivizii unei populatii difera între ei si ca natura acestor diferente (avantajos—dezavantajos ; adaptiv—neadaptiv) joaca rolul decisiv în evolutie.
Dupa cum se stie, bazele stiintifice ale selectiei naturale au fost prezentate de Darwin în monumentala sa lucrare The origin of specie by metins of natural selection or the preservation of favored races in stmggle for Uf e, publicata în 1859.
Influenta ideilor lui Malthus si ale lui Spencer asupra lui Darwin a determinat pe unii biologi si ideologi sa reduca selectia naturala la lupta indivizilor pentru existenta si la supravietuirea celor mai apti în aceasta lupta, ceea ce este gresit. Desigur, Darwin a considerat concurenta intraspecifica un factor selectiv important, dar nu i-a imprimat un caracter distructiv, nimicitor asa cum pretind unii autori. Concurenta dintre indivizi se întîlneste în natura. Ea nu poate fi negata, dar procesul de eliminare a unor indivizi are loc numai în cazul în care concurenta pentru elementele indispensabile vietii (lusana, lumina, umiditate, spatiu s.a.)-este foarte pronuntata, în acest caz sînt însa eliminate organismele.slab dezvoltate, incapabile de a lasa urmasi sau cel putin un numar suficient de urmasi. Cine citeste cu atentie Originea speciilor poate sa-si dea seama ca, în conceptia lui Darwin, concurenta nu constituie un element selectiv distructiv, în afara de aceasta, Darwin a acordat destula importanta conditiilor fizice, îndeosebi climei, în selectia variatiilor individuale. Putem deci afirma ca selectia naturala actioneaza atît prin factori biotici, cît si prin factori fizici, primii detinînd rolul preponderent, dar actiunea acestora fiind mult mai blînda decît cea care se atribuie obisnuit.
Dezvoltarea geneticii populatiilor a dus la o interpretare moderna a selectiei naturale. Potrivit acestei interpretari selectia naturala nu este o problema de „lupta pentru existenta" sau o problema de „supravietuire a celui mai apt", ci o problema de reproducere diferentiala. Selectia naturala nu are nimic de-a face cu sloganele mentionate sau cu sloganul „ucide ca sa nu fii ucis", care au implicatii etice, ideologice si politice nefericite. Selectia naturala favorizeaza indivizii care lasa mai rnulti urmasi, adica pe acei care sînt cel mai bine adaptati la conditiile de mediu sau sînt capabili sa faca fata cel mai bine la eventualele noi conditii care survin în habitat. Reproducerea diferentiala implica o mai buna integrare cu mediul ecologic, o utilizare mai eficienta a hranei disponibile, o exploatare eficace a conditiilor de mediu care nu constituie obiectul concurentei sau care sînt mai putin folosite de altii (Simpson 1951 a, 1967). Selectia naturala nu implica în mod necesar lupta sau concurenta, în esenta, ea reprezinta capacitatea indivizilor de a transmite diferentiat genele generatiilor viitoare, însusire care poarta denumirea de valoare adaptiva sau adaptare darwinista si care depinde de viabilitatea si vigoarea indivizilor (Dobzhansky, 1951, 1982). Selectia naturala reprezinta, simplu, perpetuarea diferentiala a genotipurilor, succesul acestora în reproducere (Mayr. 1963, 1970, 1979) sau reproducerea diferentiala si neîntîmplatoare a diferitelor alele ori a diferitelor genotipuri (Lerner, 1958, 1959: Grant, 1963, 1977 a). Ideea actiunii selectiei prin reproducerea diferentiala este sustinuta si de alti genetisti ca Stebbins (1967, 1971 a), Wallace (1968) s.a. De altfel, însusi Darwin a dat termenului de lupta pentru existenta un continut mai larg, specificînd : „Pornesc de la premisa ca voi folosi acest termen într-un sens larg si metaforic, cuprinzînd dependenta unei fiinte de alta si cuprinzînd (ceea ce e mai important) nu numai viata individului, dar si reusita de a lasa urmasi". Desi Darwin nu s-a ocupat îndeaproape de relatia dintre selectia naturala si reproducerea diferentiala, totusi, pentru el, selectia naturala reprezinta o reproducere diferentiala sistematica, datorita superioritatii adaptive a indivizilor din populatie (Burian, 1983). Deci, pentru Darwin, succesul în reproducere depinde de posesiunea de catre indivizi a unor însusiri adaptive superioare. Faptul acesta reiese clar atunci cînd vorbeste de selectia sexuala : „în general, masculii cei mai vigurosi, acei care sînt cei mai adaptati pentru locurile pe care le ocupa în natura, vor lasa o progenitura mai numeroasa .
Interpretarea moderna a selectiei naturale include si un alt element, si annme ca nu numai variatiile cu valoare adaptiva mare determina schimbarea frecventei genelor în populatie, ci si variatiile usoare, cu valoare selectiva mica, produc în decursul timpului schimbari importante în frecventa genelor, respectiv în constitutia genetica a populatiilor.
Este greu de acceptat ideea ca succesul în reproducere în sine ar putea reprezenta o forma de adaptare, fara a lega aceasta însusire de celelalte însusiri adaptive ale indiAddului. Desigur, se întîlnesc cazuri, chiar destul de frecvente, în care unii indivizi slab dotati se dovedesc prolifici sau foarte prolifici, dar este imprudent sa tragem de aici concluzia ca prolificitatea în sine ar constitui o forma de adaptare independenta de celelalte însusiri adaptive, în felul acesta ajungem la interpretarea pe care a dat-o Simpson (1951 a, 1967) reproducerii diferentiale si în ultima analiza la interpretarea darwinista.
Fenotipul — unitate a selectiei
Dupa cum am aratat cu alt prilej (Ceapoiu, 1976), ceea ce numim caracter sau însusire nu reprezinta expresia fenotipica a unei singure gener ci rezultanta actiunii si interactiunii mai multor gene. Chiar cele mai autentice expresii monogenice nu pot fi considerate ca efecte ale unei singure gene, deoarece nici o gena din organism nu activeaza complet independent, în activitatea oricarei gene, inclusiv a celor cu o mare capacitate de expresie, intervin alte gene, situate în locusuri diferite, modificînd secventa si intensitatea reactiilor biochimice declansate de gena în cauza. în unele cazuri, interventia genelor din alte locusuri este atît de energica, încît gena afectata nu mai este în stare sa se exteriorizeze feotipie (gene inhibitoare, gene epistatice). în alte cazuri, influenta altor gene se limiteaza la amplificarea sau la diminuarea expresivitatii genei implicate (gene intensificatoare, respectiv redncatoare). Nu rare sînt cazurile cînd din colaborarea a doua gene nealelice rezulta un caracter nou, diferit de caracterul produs de fiecare gena în parte (gene complementare). Fiecare organism reprezinta un complex de gene în care nici o gena nu este straina de celelalte.
De la început trebuie sa aratam ca selectia naturala nu actioneaza asupra genelor individuale si nici asupra sistemelor de gene, ci asupra indivizilor, asupra fenotipurilor din cadrul populatiei, care difera între ele în ceea ce priveste constitutia genetica. Orice organism reprezinta un ansamblu de tesuturi, organe si functii, o unitate structurala si functionala în care functiile sînt coordonate armonios. O schimbare a unui caracter poate favoriza întregul organism sau poate avantaja unele functii si dezavantaja alte functii, în acest din urma caz selectia va promova variatiile care avantajeaza organismul în ansamblu, în ciuda faptului ca unele functii, probabil mai putin importante, sînt dezavantajate, în felul acesta^ se realizeaza un fel de compromis care asigura supravietuirea individului (Grant, 1985). Selectia naturala, operînd continuu si pretutindeni asupra fenotipului, este intim legata de toate fazele vietii indivizilor, de la nastere si pîna la moarte, de toate fazele de dezvoltare a populatiei sî speciei (Simpson, 1951 a). Selectia naturala, care ghideaza schimbarile evolutive, actioneaza în primul rînd asupra fenotipurilor si numai în mod secundar asupra genotipurilor. în consecinta, orice factor care modifica sau limiteaza expresia fenotipica influenteaza inevitabil evolutia (Wad-dington, 1965). Pe baza unor argumente bine documentate, Lewontin (1970, 1974) arata ca unitatea selectiei este genomul. Tinînd seama ca genomul reprezinta totalitatea genelor din organism, se poate trage concluzia ca unitatea selectiei este individul. Ideea ca fenotipul reprezinta unitatea asupra careia actioneaza selectia este ferm sustinuta de Mayr (1963,1970). într-o lucrare publicata în 1979 Mayr (1979) arata ca : „selectia nu se ocupa cu genele si nici macar cu genotipurile, ci numai cu indivizii, adica cu fenotipurile. Singurul lucru care conteaza în evolutie este valoarea selectiva a indivizilor". Dupa Mayr (1983), tinta selectiei este fenotipul individual în totalitate. Supraestimarea rolului genelor individuale deriva din teoria geneticii populatiilor potrivit careia evolutia reprezinta o schimbare în frecventa genelor din populatie, fapt care a dus la ideea gresita ca selectia genelor individuale constituie teza de baza a neodarwinismului modern, ceea ce nu corespunde realitatii (Mayr, 1984).
Faptul ca unitatea selectiei este fenotipul implica si unele dificultati. Prima rezida în aceea ca selectia nu poate, în acelasi timp si în aceeasi masura, sa îmbunatateasca toate componentele fenotipului. A doua consta în faptul ca fiecare genotip reprezinta un compromis între diferitele presiuni ale selectiei dintre care unele pot actiona antagonist. O îmbunatatire, prin actiunea selectiei, a unei componente a genotipului poate adesea sa dauneze altor componente ale genotipului respectiv. Aceasta se petrece îndeosebi atunci cind o populatie emigreaza într-un nou areal ecologic unde, datorita actiunii noilor factori selectivi, se formeaza noi adaptari, în timp ce vechile adaptari constituie o povara. Orice progres în evolutie are pretul sau. Selectia naturala este aceea care decide care pret este mai avantajos. Fenotipul reprezinta o constelatie de însusiri cu valoare selectiva diferita, din care selectia promoveaza variatiile cele mai avantajoase pentru diferitele functii, realizîndu-se în cele din urma un compromis între variatiile favorabile si cele putin favorabile sau nefavorabile, acestea din urma urmînd a fi eliminate în cursul filogeniei. Pe buna dreptate afirma Mayr (1984) ca „produsul selectiei este un compromis", asa cum am afirmat mai înainte.
Alte referate Biologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Modificari biochimice celulare Facultate 0,00 0 0 kb
Relatiile trofice intr-o padure de foioase liceu 5,00 23 0 kb
Plante toxice din Romania liceu 5,50 70 0 kb
Interactiuni intermoleculare Facultate 1,00 0 0 kb
Begonia liceu 10,00 35 0 kb
Elementele figurate ale sangelui liceu 4,40 67 0 kb
Diabetul zaharat juvenil II liceu 10,00 28 0 kb
Celula II liceu 5,50 20 0 kb
Comportamentul social al felinelor liceu 10,00 24 0 kb
Aminoacizi, proteine, monozaharide si viata Liceu 10,00 41 0 kb
Top download la Biologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Regnul protista liceu 5,52 311 0 kb
O retea trofica din padure liceu 5,31 298 0 kb
Ecosisteme acvatice si terestre liceu 3,95 293 0 kb
Diviziunea celulara liceu 5,67 278 0 kb
Functiile hipotalamusului liceu 3,60 267 0 kb
Protozoare gimnaziu 4,76 236 0 kb
Organisme transgenice liceu 6,55 231 0 kb
Increngatura cordate liceu 5,44 217 0 kb
Organele aparatului genital la pasare Liceu 3,45 197 0 kb
Regnul vegetal liceu 6,32 192 0 kb
Publicitate
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Fenomene de transport prin membrana celulara - Biologie
2. Zooigiena - Biologie
3. Structura proteinelor - Biologie
4. Intoxicatia cu suplimente alimentare la iguana verde - Biologie
5. Hominidele - Biologie
6. Despre dinozauri - Biologie
7. Arbori si arbusti ornamentali - Biologie
8. Ameliorarea organismelor animale - Biologie
9. Reproducerea celulara - Biologie
10. Radacinile - Biologie
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate