cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Fizica » Premii Nobel de-a lungul timpului
Premii Nobel de-a lungul timpului
Marime: 0 kb        Pentru: liceu        Nota: 6,50        Voturi: 2        Afisari: 704        Download: 22
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
6,50 (2 voturi)
Premii Nobel de-a lungul timpului
Nicolaas BLOEMBERGEN
Fizician american de origine olandezâ, laureat al premiului Nobel în 1981, împreunâ cu A.L. Schawlow şi K.M. Siegbahn
S-a născut la 11 martie 1920 în Dordrecht, Olanda.
Ajuns, îri S.U.A., profesor de fizică aplicată la Universitatea Harvard, devine cunoscut pentru cercetările sale privind pompajul în maseri, rezonanţa magnetică nucleară, rezonanţa feromagnetică. Premiul Nobel pentru fizică i s-a atribuit în 1981 în special pentru lucrările sale teoretice şi experimentale în domeniul opticii neliniare.
Optica neliniară este un domeniu nou, care se ocupă cu studiul propagării luminii în medii al căror indice de refracţie nu este con-stant, ci depinde de intensitatea fasciculului de lumină ca urmare a interactiunii dintre undele de lumină şi electronii optici ai mediului. Această influenţă se datorează oscilaţiilor componentei electrice a câmpului electromagnetic şi, cum intensitatea luminii este proporţională cu pătratul amplitudinii vectorului câmp electric (I -~ E2), expresia indicelui de refracţie se poate scrie sub forma:
n=n0 +c~E2+...
unde o este un coeficient de proporţionalitate a cărui valoare este mică. Dacă lumina are o intensitate mică, o E2 este neglijabil şi indicele de refracţie n no se poate considera constant (cazul opticii liniare).
Dacă se utilizează un fascicul laser de putere, inf1uenţa sa asupra indicelui de refracţie devine sesizabilă şi intrăm deja în domeniul opticii neliniare (n este variabil). Cercetările experimentale în acest domeniu au început abia după apariţia laserelor de putere.
Contribuţia profesorului N. Bloembergen la dezvoltarea opticii neliniare constă în studii referitoare la teoria polarizării neliniare, lucrări teoretice şi experimentale privind fenomenele ondulatorii la graniţa mediilor neliniare, studiul inf1uenţei radiaţiei laser asupra generării armonicelor optice şi a difuziei combinate forţate şi altele.
Arthur Leonard SCHAWLOW
Fizician american, laureat al premiului Nobel în 1981, împreună cu N. Bloembergen şi K. M. Siegbahn
S-a născut la Mount Vernon, statul New York, în 5 mai 1921.
A lucrat la laboratoarele Bell Telephone (1951-1961), apoi, în
1961, a devenit profesor de fizică la Universitatea Stanford din California, unde ulterior a fost numit şi director al Departamentului de fizică. A lucrat în diverse domenii: spectroscopie optică , microunde, electronică cuantică (lasere) şi supraconductibilitate.
Impreună cu cumnatul său, C.H. Townes (laureat Nobel pentru fizică în 1964) a fost unul dintre inventatorii laserului.
Premiul Nobel pentru fizică i-a fost acordat pentru lucrările sale în domeniul spectroscopiei cu lasere, recompensând astfel activitatea sa în domeniul construcţiei şi aplicaţiilor laserelor.
Kai M. SIEGBAHN
Fizician suedez, laureat al premiului Nobel în 1 981, împreună cu N. Bloembergen şi A.L. Schawlow
S-a născut la Lund, Suedia, în 20 aprilie 1918, fiind fiul profesorului Karl Manne Siegbahn, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1924.
Djn 1951 a fost profesor la Şcoala regală de tehnologie din Stockholm (Institutul politehnic) apoi la Universitatea Uppsala (1954), unde a predat fizica atomică şi moleculară şi a pus la punct aparatul ESCA (Electron Spectroscopy for Chemical Analy-sis), care perinite analiza fină a suprafeţei unui material cu ajutorul radiaţiilor X.
Premiul Nobel pentru fizică i-a fost atribuit pentru succesele sale în domeniul spectroscopiei electronice. Spectroscopia electronică se ocupă cu analiza ‚iilor f3 emise în urma unor procese nucleare (dezintegrare f3 etc.) şi formate din electroni rapizi, precum şi a radiaţiilor 3 formate din electronii scoşi din norul electronic al atomului.
Experimental s-a constatat că există un spectru f3 continuu peste care se suprapune un spectru 3 discontinuu (de linii). Generarea spectrului de linii se explică prin interacţiunea nucleului radioactiv cu norul electronic al atomului. Mai exact, în urma dezintegrării, nucleul — rămas în stare excitată — trece pe un nivel energetic inferior, fie prin emisia unui foton ‘y care preia diferenţa de energie, fie prin emisia unui electron de conversie din norul electronic al atomului. Măsurarea intensităţii liniilor f3 permite calcularea energiilor corespunzătoare tranziţiilor nucleare şi obţinerea unor informaţii foarte importante privind procesele nucleare. Spectroscopia f3 permite cunoaşterea mai profundă a proprietăţilor nucleului atomic. K.M. Siegbahn are meritul de a fi realizat şi perfecţionat spectrometrele 3 utilizate astăzi în laboratoarele de cercetări nucleare din întreaga lume.
Kenneth G. WILSON
Fizician teoretician american, laureat al premiului Nobel pentru fizică în anul
1982.
S-a născut la Waltham (Massachusetts, S.U.A.) în 8 iunie 1936, fiind fiul unui chimist celebru, colaborator al lui L. C. Pauling (laureat al premiului Nobel pentru chimie în 1954 şi al premiului Nobel pentru pace în 1962).
A studiat la Universitatea Harvard şi s-a specializat în fizica particulelor elementare la Institutul de tehnologie din California (Caltech), unde şi-a susţinut teza de doctorat la care a lucrat sub îndrumarea cunoscutului fizician teoretician Murray Gell-Mann (creatorul teoriei quarkurilor — premiul Nobel pentru fizică în 1969).
După obţinerea doctoratului a lucrat la Centrul internaţional pentru cercetări nucleare (CERN) de la Geneva, Elveţia.
În 1963, când se afla deja la Geneva, a elaborat o lucrare — bazată pe analiza dimensio-nală — în care a încercat să explice interacţiunile la mică distanţă în câmpurile cuantice, dar şi-a dat seama că soluţia propusă de el nu este mulţumitoare.
In 1971, după întoarcerea în S.U.A., la Universitatea Cornell, K. Wilson are ideea de a aplica o metodă utilizată în fizica cuantică, numită metoda grupului de renormalizare, la studierea stărilor critice şi a transformărilor de fază care le însoţesc. O asemenea stare critică apare în cursul transformării de fază lichid-vapori, când temperatura amestecului (sistemul lichid + vapori) atinge o valoare numită temperatură critică, deasupra căreia substanţa poate exista numai în fază gazoasă. Stării critice îi corespunde, pe izotermele lui Andrews, un punct critic caracterizat printr-o presiune critică, o temperatură critică şi un volum critic.
Asemenea stări critice se întâlnesc şi în alte situaţii: în tranziţia de la ordine la dezordine în aliaje, în trecerea de la starea magnetică ordonată (feromagnetism) la starea magnetică dezordonată (paramagnetism) la atingerea temperaturii numite punct Curie, în trecerea unui fluid din starea normală în starea de supraf1uiditate (punctul 2~.) etc.
K. Wilson a reuşit să creeze o teorie unitară care include rezultatele anterioare obţinute de Heisenberg, Landau şi alţii şi care descrie comportarea tuturor acestor sisteme diferite aflate în stare critică. E1 a calculat parametrii specifici ai acestor stări, ajungând la rezultate în concordanţă cu cele obţinute pe cale experimentală. De asemenea, pe baza aceleiaşi teorii, el a reuşit să explice efectul Kondo (anomalia variaţiei rezistivităţii datorită impurităţilor magnetice).
Pentru teoria sa privind fenomenele critice, Kenneth G. Wilson a primit premiul Nobel pentru fizică în 1982.
Subrahmanyan CHANDRASEKHAR
Astrofizician american de origine indiană, laureat al premiului Nobel pentrufizică în 1983, împreună cu WA. Fowler
S-a născut 1a 19 octombrie 1910 la Lahore, India.
A fost profesor Ia Universitatea din Chicago, S.U.A.
Iniţial specialist în hidrodinamică şi termodinamică, el a aplicat metodele utilizate în aceste domenii la studiul comportării materiei stelare şi a turbulenţelor care însoţesc mişcarea acesteia. Este cunoscut şi pentru alte lucrări de astronomie teoretică: studiul polarizării luminii
planetelor, teoria cosinogonică şi mai cu seamă, cercetările privind radiaţia stelară. E1 a stabilit existenţa unei mase stelare limită de aproximativ 1,4 ori masa Soarelui — nurnită astăzi „masa Chandrasekhar” — în funcţie de care se produce evoluţia ulterioară a unei stele ajunse în faza de gigantă roşie. Tot el a dat o explicaţie a formării aşa-numitelor „găuri negre” din Univers.
A decedat la Chicago, S.U.A., în 21 august 1995, având vârsta de 85 de ani.

Alte referate Fizica
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Unitati de masura gimnaziu 3,75 41 0 kb
Fizica-notiuni generale liceu 4,20 75 0 kb
Viata omului si energia electrica liceu 4,36 110 0 kb
Eminescu si Fizica liceu 10,00 23 0 kb
Combustibili gimnaziu 4,52 24 0 kb
Noi descoperiri despre lumina liceu 10,00 25 0 kb
Marie Curie si Pierre Curie liceu 10,00 25 0 kb
Ultrasunetele liceu 10,00 24 0 kb
Plasma in natura-elemente de astrofizica gimnaziu 10,00 36 0 kb
Motoare cu aburi liceu 6,00 25 0 kb
Top download la Fizica
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Termometrul liceu 5,00 290 0 kb
Inductia electromagnetica liceu 4,33 247 0 kb
Electrizarea corpurilor liceu 4,87 233 0 kb
Decibeli liceu 5,83 224 0 kb
Electrocutarea liceu 5,90 212 0 kb
Cuptorul cu microunde liceu 4,36 208 0 kb
Inductia magnetica liceu 5,25 208 0 kb
Asamblari si organe de asamblare liceu 4,38 175 0 kb
Principiile mecanicii clasice liceu 4,94 172 0 kb
Accidente nucleare liceu 4,45 171 0 kb
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Descrierea constructiei si functionarii instalatiei de distilare PU-500 - Fizica
2. Utilaje pentru incalzire - Fizica
3. Elemente paramagnetice si feromagnetice - Fizica
4. Scule si dispozitive folosite la filetare - Fizica
5. Lichide magnetice - Fizica
6. Interferenta undelor mecanice-unde stationare - Fizica
7. Ecuatiile lui Maxwell - Fizica
8. Wolfgang Pauli - Fizica
9. Panourile fotovoltaice si panourile pentru incalzirea apei - Fizica
10. Unde seismice - Fizica
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate