cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Jurnalism » Mass-media si persuasiunea
Mass-media si persuasiunea
Marime: 0 kb        Pentru: Facultate        Nota: 5,50        Voturi: 4        Afisari: 1,241        Download: 37
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
5,50 (4 voturi)
Mass-media si persuasiunea
Traim într-o epoca în care mai multe mii de inteligente dintre cele mai bine pregatite si-au ales drept obiect de activitate patrunderea în spiritul public colectiv. Scopul: sa manipuleze, sa exploateze, sa controleze. Efectul: mentinerea tuturor într-o stare de neputinta generata de deprinderi mentale perpetuate la nesfârsit. De vreme ce atâtia specialisti sunt angajati în reducerea oamenilor la aceasta conditie de neajutorati, pare justificata încercarea de a gasi metode pentru a inversa procesul.
Dupa ce a facut lumea medievala una cu pamântul, tehnologia Gutenberg a extins capacitatea de recuperare a omului prin viteza. Caligraful Evului Mediu nu avea nici un sprijin în parcurgerea textelor din Antichitate; în schimb, presa inventata de Gutenberg i-a pus la dispozitia renascentistilor pe toti clasicii antici.
În 1831, Lamartine i-a spus redactorului sef al revistei Revue Europeenne: „Înainte de sfârsitul acestui secol, jurnalismul va însemna o forta imensa, înglobând întreaga gândire omeneasca. (…) Singura carte posibila de acum înainte este ziarul.” Afirmatia lui pare sa fie contrara ideilor lui Platon, care pleda pentru traditia orala, considerând scrierea ca fiind o revolutie în primul rând distructiva.
Fenomenul atât de complex al comunicarii de masa a cunoscut numeroase tipuri de definire si numeroase perspective de clasificare. Dupa Christian Wright, „comunicarea de masa este orientata catre audiente largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre comunicator; mesajele sunt transmise în mod public si sunt calculate astfel încât sa ajunga repede la public”. Termenul de mass-media s-a format pe teren anglofon, prin sinteza dintre un cuvânt englezesc, „mass”, care trimite la masa de consumatori ai acestor forme culturale si un cuvânt latin „media”, în forma sa de plural, care se referea la suportul pe care sunt fixate aceste mesaje.
„Prima datoriei a presei este sa obtina cele mai noi si mai corecte informatii despre evenimentele vremii si, dezvaluindu-le de îndata, sa le împartaseasca întregii natiuni”, spunea, în 1852, editorul celebrului ziar „The Times”.
Întrebati niste oameni pe strada daca presa din România este un libera. Cele mai multe raspunsuri vor fi afirmative. Oamenii va vor spune ca, în urma Revolutiei din 1989, în România se poate vorbi despre o presa libera. Si, potrivit sondajelor de opinie, alaturi de Biserica si Armata, presa se afla pe locul al treilea într-un clasament al încrederii populatiei. Dar, ca orice oameni, si jurnalistii au limite. Fiecare cotidian, de pilda, ar trebui sa publice zilnic o precizare care sa sune cam asa:
Acest ziar, cu sutele de mii de cuvinte pe care le contine, a fost produs în circa 15 ore de un grup de oameni supusi greselii, care lucreaza în birouri aglomerate si încearca ca afle ce se întâmpla în lume de la persoane care uneori ezita sa le furnizeze informatii, iar alteori îi obstructioneaza pur si simplu.
De cele mai multe ori, timpul scurt si lipsa frecventa a accesibilitatii informatiilor sunt doua limite endemice ale profesie. Desi majoritatea institutiilor doresc sa afiseze un ton de omnipotenta, redactorii sunt de multe ori supusi greselii, mai ales atunci când lucreaza sub presiune. Alteori, controlul exercitat de directorii publicatiilor impun o cosmetizare a informatiei.
Institutiile mass-media sunt, la urma urmei, firme, care, daca doresc sa supravietuiasca, trebuie sa faca bani. Posturile comerciale obtin profit din publicitate, se spune. De multe ori însa, sa fac compromisuri. Si asta pentru ca valorile celor ce au control asupra ziarelor sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor. Desi pretind ca respecta concepte ca adevarul, onestitatea sau virtutea, acestia urmaresc, de fapt, sa se îmbogateasca, sa faca propaganda sau ambele. Fie ca e vorba de stat, administratie locala, partide politice, companii multinationale, firme mixte, întreprinderi independente, banci, companii petroliere sau oameni cu bani, se urmaresc aceleasi scopuri.
Un singur exemplu este suficient. Este vorba despre William Randolph Hearst, magnatul american de presa. Nimic nu ilustreaza mai bine atitudinea lui fata de jurnalism decât un schimb de telegrame din 1898. Hearst dorea, din ratiuni care tineau de tiraj si de propriile sale optiuni politice, izbucnirea unui razboi hispano-american în Cuba. Principalul sau ziar, The New York Journal, publica articole belicoase, care distorsionau realitatea, cu titluri senzationaliste si aberante: Prizonieri dati la rechini, Razboi cu Spania pentru americanii asasinati, Cea mai mare insulta la adresa SUA din întreaga lor istorie. Redactorii care nu s-au conforma „stilului” impus de magnatul american au avut de suferit. Cei care s-au conformat, si-au folosit imaginatia. Unul dintre redactori, Frederic Remington, nu a gasit nici o varsare de sânge în Cuba. A trimis o telegrama la ziar în care spunea: „Totul este linistit. Nu va fi razboi. Intentionez sa ma întorc.”. Hearst a raspuns: „Te rog ramâi. Tu furnizeaza imagini. Eu voi furniza razboi.”.
Dar, sa nu mergem atât de departe în timp si spatiu, si sa ramânem în România anului 1989. Sa ne amintim ca, Revolutia de la noi a fost influentata de televiziune, de discursurile unor viitori politicieni. Dupa decembrie 1989, s-a simtit necesitatea dezvoltarii unei prese care sa serveasca intereselor poporului, presa care, pentru a exista, avea nevoie de bani. Dar, cum de la teorie la practica e cale lunga, nu s-a întâmplat întocmai. În rolul lui Hearst: redactia Evenimentul Zilei, care a mizat pe acelasi sablon, ce consta în crearea de stiri senzationale, practic din nimic. Un jurnalist român, întors în tara la câtiva ani de la Revolutie, remarca în ziarele românesti titluri ca: Asalt la Cotroceni, Razboi în Parlament sau Lupta sângeroasa în Palatul Victoria. Evenimentele minore era transformate în senzational.
Vrem sa recunoaste sau nu, televiziunea manipuleaza prin imagine. Unul dintre celebrele cazuri de manipulare o are ca protagonista pe Margaret Teacher. O greva de proportii: sute de muncitor protesteaza în fata biroului "Doamnei de fier". În acest caz nu era posibila satisfacerea pretentiilor muncitorilor, si deci s-a cautat o alta solutie: manipularea multimii prin televiziune:
1.Cadru cu multimea nemultumita
2."Doamna de fier", pe un fotoliu, relaxata, cu o ceasca de cafea în fata, tine un discurs în care îi linisteste pe muncitori, spunând ca va face tot ceea ce este omeneste posibil pentru a-i ajuta, deoarece îi întelege.
3.Cadru cu un grup de oameni care ies din multime
Evident, comentariul acestui reportaj a sustinut imaginile. De fapt, în televiziune, imaginile slabe, nesugestive, se compenseaza cu un comentariu puternic. La final, având ca imagine-suport un mic grup de oameni plecând nimeni nu stie unde, se spunea ca greva a fost sparta si ca muncitorii se îndreapta spre casele lor. Iata cum, una dintre cele mai mari greve din istorie a fost "sparta", prin manipularea oamenilor cu ajutorul mass-media.
Manipulare exista în toate ramurile mass-media. De multe ori, acesta este involuntara. Este cazul redactorului american Orson Wells, întâmplare ce a avut loc în primele decenii ale existentei radioul, atunci când acesta era considerat mediu de informare, în proportie de suta la suta. Tot ceea ce spunea se considera corect, real. Redactorul american a creat o piesa de teatru-radiofonic despre un grup de extraterestri care voiau sa atace Pamântul. Desi îsi dorea sa amuze populatia, nicidecum sa o faca sa creada întâmplarile povestite, Orson Wells a avut o surpriza de proportii. Panica a cuprins America. Toata lumea urmarea emisiunea, deoarece se credea ca, într-adevar, extraterestrii vor ataca planeta noastra. Oamenii îsi faceau provizii, se vizitau mai des, iar singurul subiect de discutie la serviciu era aceasta presupusa invazie.
De ce atâta violenta la televizor, în ziare, la radio? Este o întrebare care si-o pun multi oameni care s-au saturat sa tot afle despre crime, violuri, sinucideri. Raspunsul: pentru ca asta se vinde cel mai bine, iar o productie mass-media trebuie, într-un fel sau altul, vânduta. Exista o regula nescrisa: „it bleads, it leads”, adica, daca stirea e cu sânge, atunci musai e prima în jurnal, si deci e cea mai importanta. Daca priviti cu atentie un jurnal de stiri al oricarei televiziuni, veti observa ca stirile negative reprezinta între 60 si 80 la suta din total. Multi se ascund dupa lozinca: „Prezentam realitatea asa cum este”. De fapt, si în acest caz, dicteaza ratiunile economice.
Publicitatea este si ea o forma de manipulare. Ziarele, radiourile, televiziunile, au nevoie de bani pentru a supravietui, bani care, se zice, provin din reclame. Firmele, la rândul lor, au observat impactul pe care îl are mass-media în promovarea unui produs sau serviciu. Marshall McLuhan spunea într-a dintre cartile sale, The medium is the message, urmatoarele: "Copiii sunt mai snobi decât adultii, mai dispusi sa se formeze gusturilor comunitatii în ceea ce priveste utilizarea unor marci comerciale bine cunoscute.". A. T. Poffenberg, enumera în lucrarea Rolul psihologiei în publicitate 44 de tipuri de "forte de captare a atentiei". În fruntea listei apar: Foamea, Iubirea pentru odrasla si Sanatatea. La celalalt capat al listei, psihologul situeaza: Amuzamentul, Precautia si Sâcâiala.
Recent, s-a descoperit însa ca enervarea are o mare "forta de captare a atentiei" si ca persoanele enervate prin intermediul reclamei, devin clienti de baza ai societatii comerciale respective. Agentiile de publicitate utilizeaza diferite strategii, unele chiar ciudate la prima vedere, caci „scopul scuza mijloacele”.
Mass-media este o unealta cu doua taisuri. Pe de o parte, formeaza, pe de alta parte deformeaza. Politicienii de la noi se pare ca înteleg din ce în ce mai bine acest lucru si se folosesc de presa pentru a câstiga alegatori. Dar, asta nu se întâmpla numai la noi si numai acum. Mari conducatori din toate timpurile au folosit tehnici de manipulare, unii pentru a ramâne la putere (liderii comunisti), altii pentru a controla populatia. Pâna si Napoleon acordase atentie mijloacelor de informare din acea vreme, care i-au oferit avantaje în fata inamicilor sai. A ramas celebra afirmatia sa: "Trei ziare ostile sunt mai de temut decât o mie de baionete".
Alte referate Jurnalism
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Impactul Mass-mediei asupra individului Liceu 10,00 38 0 kb
Magnatii mass-mediei Liceu 10,00 39 0 kb
Mass media in opinia publica Gimnaziu 4,14 42 0 kb
Mass media si opinia publica Liceu 4,43 80 0 kb
Mass media de ieri si de astazi Gimnaziu 10,00 42 0 kb
Mass-media si persuasiunea Facultate 5,50 37 0 kb
Mass-media si influenta ei Liceu 10,00 41 0 kb
Studiul pietei produselor si serviciilor mass media in general Liceu 10,00 37 0 kb
Top download la Jurnalism
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Mass media si opinia publica Liceu 4,43 80 0 kb
Mass media de ieri si de astazi Gimnaziu 10,00 42 0 kb
Mass media in opinia publica Gimnaziu 4,14 42 0 kb
Mass-media si influenta ei Liceu 10,00 41 0 kb
Magnatii mass-mediei Liceu 10,00 39 0 kb
Impactul Mass-mediei asupra individului Liceu 10,00 38 0 kb
Mass-media si persuasiunea Facultate 5,50 37 0 kb
Studiul pietei produselor si serviciilor mass media in general Liceu 10,00 37 0 kb
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Magnatii mass-mediei - Jurnalism
2. Mass media in opinia publica - Jurnalism
3. Impactul Mass-mediei asupra individului - Jurnalism
4. Mass media si opinia publica - Jurnalism
5. Studiul pietei produselor si serviciilor mass media in general - Jurnalism
6. Mass-media si persuasiunea - Jurnalism
7. Mass media de ieri si de astazi - Jurnalism
8. Mass-media si influenta ei - Jurnalism
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate