cursuri online Referate
Referate
Referatul.ro » Referate » Biologie » Comportamentul de aparare al animalelor
Comportamentul de aparare al animalelor
Marime: 0 kb        Pentru: liceu        Nota: 5,00        Voturi: 7        Afisari: 1,001        Download: 46
Ti-a fost util acest referat? Te rugam sa-i dai o nota:
5,00 (7 voturi)
Comportamentul de aparare al animalelor
Organismele sunt sisteme dinamice, “articulate” intr-un mediu schimbator si, de cele mai multe ori, “neprietenos”. Fiind sisteme, organismele au tendinta fireasca sa-si pastreze echilibrulul prin adaptari si readaptari la conditiile schimbatoare de mediu. Mediu natural asigura cantitatea necesara de hrana, conditiile de adapostire, de spatiu vital, posibilitati de comunicare si de reproducere. Modificarea unuia dintre factorii de mediu produce schimbarea corespunzatoare a comportamentului organsimelor, detreminand o permanenta adaptare la mediu.
Comportamentul nu este altceva decat o forma de adaptare si readaptare la cerintele mediului extern si intern al organsmului. In timp ce organsimele ereditare (mostenite) cum sunt tropismele (miscarile plantelor), reflexele neconditionate si instinctele reprezinta o adaptare aproape perfecta, comportamentul invatat nu mai duce la o adaptare propriu-zisa, intru-cat organismul doar se acomodeaza cu mediul. El culege informatii, raspunde, se informeaza asupra efectului raspunsurilor si astfel se adapteaza prin acomodare, vietuitoarele amenajandu-si, prin experienta proprie, o “vatra” in habitatul sau ereditar. Vatra este o organizare a adaptarii individuale prin experienta proprie conditiilor de viata cumulate cu posibilitatile de raspunsuri ereditare.
Omul a fost mereu intrigat atat de mersul astrelor pe cer cat si de viata minunata a fiintelor vii cum sunt pasarile calatoare, albinele, dar si manifestarile ciudate si inexplicabile ale unor animale in anumite imprejurari, exprimandu-si astfel uimirea si admiratia, adesea prin desenele magice din pesteri sau totemurile tribale cunocute la triburile primitive, cand animalele erau considerate sacre.
Aristotel, unul dintre cei mai straluciti scriitori ai Antichitatii, contribuie la dezvoltarea stiintelor naturii cu informatii extrem de valoroase despre un numar mare de specii de animale si despre cele mai variate fenomene biologice, precum cele de anatomie, fiziologice, reproducere, obiceiuri si altele.In “Historia Animalium” cartea a VI-a si a IX-a, Aristotel trateaza in special probleme de psihologie animala. Astfel, Aristotel apreciaza ca majoritatea animalelor prezinta urme de calitati si aptitudini psihice. La mai toate animalele se pot constata blandete sau cruzime, supunere sau indaratnicie, curaj sau frica, teama de incredere, noblete sufleteasca sau viclenie, iar ceea ce priveste inteligenta aceasta are ceva echivalent cu perspicacitatea. In scrierile lui Aristotel este multa interpretare antropomorfista, adica atribuirea de facultati si insusiri psihice umane animalelor, dar si multe fapte reale, valabile si in zilele noastre.
Deci, principalul obiectiv al psihologiei animale este comportamentul ca punte de legatra intre organisme si mediu in vederea satisfacerii nevoilor biologice.
Pentru a demonstra acest lucru, avem numeroase exemple ale comportamentului de aparare al animalelor, insa vom da doar cateva exemple pecum pasarile, care isi apara si protejeaza teritoriile in perioada de cuibarit prin afisaje vizibile si cantec, ca in cazul lebedelor, daca lacul este destul de mare, o lebada isi poate extinde apele teritoriale pana la 1 km2 pe care le apara cu strasnicie. Cine indrazneste sa-i calce teritoriul este atacat, iar daca invadatorul insista, poate sfarsi tragic. Lebada, animata de simtul proprietatii si al dreptatii, il tine cu capul sub apa pana se ineaca.
Un alta exemplu este Buha zapezilor care in ciuda marimii si a puterii sale, nu se afla in deplina siguranta fata de pradatori, ca vulpile polare. Desi o singura vulpe este improbabil sa poata omori o buha matura, odata ce un grup de vulpi aflate in cautarea hranei a gasit un cuib, ele pot reusi sa fure oua sau pui de buha.
Buha zapezilor, isi face cuibul la sol, adesea pe un punct inalt de unde femela poate observa cu usurinta apropierea potentialelor pericole.
Chira Arctica cuibareste pe insule mici in dreptul coastelor, la care vulpile si alti pradatori nu pot ajunge decat asumandu-si marele risc de a inota prin apele inghetate.In al doilea rand, ea cuibareste in colonii de sute sau chiar mii de pasari, astfel fiecare cuib este protejat de multe pasari.Cand se apropie un pradator, toate pasarile isi iau zborul simultan, fiecare pereche rotindu-se deasupra propriului cuib. Daca intrusul se apropie de teritoriul lor personal, pasarile il ataca, astfel o vulpe sau un sobolan care incearca sa patrunda in colonie va fi impiedicat de zeci de pasari in acelasi timp. Chirele ataca hotarate, plonjand in jos pentru a lovi pradatorul cu ciocul in cap. In ciuda dimensiunii lor reduse si a constructiei delicate, lovesc eficient si ataca vietati ce au mai multe ori marimea lor. Orice om care se aventureaza intr-o colonie risca sa se aleaga cu capul insangerat.Ultima linie de aparere a chirei arctice este camuflajul. Ouale si puii au pete maro inchis pe un fundal maro deschis, ceea ce ii face greu de observat pe pamant sau in pietris fin. La primul semn de pericol, puii se strang la pamant si raman nmiscati. Un
pradator care trece de atacurile hotarate ale chirelor mature va intampina dificultati in localizarea puilor si poate fi alungat inainte de a apuca vreunul.
Pasarea testator: multe specii de pasari construiesc cuiburi, ca protectie impotriva elementelor naturii si a rapitorilor.Stradaniile pasarilor testator pentru a produce cuiburi au fost descrise ca fiind unele dintre minunile lumii pasarilor. Studiile efectuate asupra pasarii testator de ses au aratat ca structura tesuta de mascul are un invelis exterior de aproximativ 300 de fire de frunze verzi si proaspete, rupte din frunze de iarba sau palmier. Cuibul este suspendat de o bifurcare dintre ramurile unui copac.El le uneste dedesubt intr-un inel vertical. Aceasta este extrem de extins pentru a forma un acoperis deasupra si o camera de oua dedesubt, cu o gaura pentru intrare.Peretii cuibului sunt facuti prin trecerea firelor alternative unul unul pe sub sau peste celalalt, asemanator cu felul in care o persoana impleteste un cos. Invelisul exterior poate sa fie terminat intr-o zi.
La pasarile domestice s-a observat ca in conditiile de aglomerare, cele puternice lovesc cu ciocul pentru a obtine avantaje. Individul dominant, daca este mascul, este superior ca forta fizica si inteligenta, avand niste drepturi ca: prioritate si acces la spatiu, hrana si femelele.
La insecte, ca un prim exemplu, furnicile, in cazul in care apare o primejdie, intreg furnicarul e cuprins de neliniste, care se transforma in panica, stare care se manifesta prin masuri de salvare a oualor, a larvelor si a rezervelor de hrana, precum si masuri de atac si anihilare a pericolului. Daca pericolul este un sarpe, iar furnicile fiind insecte specializate in aparerea vetrei si a neamului lor, se vor napusti asupra sarpelui, intepandu-l oana cand acesta va fi invaluit in acid formic de care fac atata risipa incat vaporii de acid se ridica ca un nor pana la o palma deasupra intregului furnicar.
Termitele: la majoritatea speciilor, apararea este sarcina soldatilor, care au de obicei capul marit, blindat si dotat cu “arme”. Soldatii au falci puternice, dar in cazul termitelor cu trompa soldatii pot sa stropeasca cu substante chimice lipicioase si iritante prin trompa lor asemanatoare cu o duza. Ca si lucratoarele, soldatii sunt sterili, lipsiti de aripi si orbi, iar cavitatea lor bucala este atat de specializata pentru lupta incat nu se pot hrani; din acest motiv ei depind de secretiile produse de grijuliile lucratoare, In schimb, ei apara restul coloniei de intrusi precum furnicile-dusmanii mortali ai termitelor –pe care le ataca cu precizie devastatoare, in ciuda faptului ca sunt orbi.
Albinele: un exemplu de cooperare intre albinele de miere este sistemul de aparare a coloniei. De fiecare data cand stupul este amenintat, albinele paznici elibereaza o substanta chimica de alarma, sau feromoni, iar aparatoarele roiesc infuriate prin iesire, fiecare albina individuala incercand sa intepe intrusul. Acesta este un act de cooperare deosebit de altruist, deoarece dupa ce isi foloseste acul, albina va muri.Veninul din ac contine feromoni de alarma, ceea ce atrage si stimuleaza si mai multe albine la atac.
Paianjenii: specia de paianjeni golasi europeni si nord-americani doboara victimele cu ajutorul unui material lipicios ce tasneste in doua jeturi subtiri din maxilpalpi. Paienjenii stropesc rasina in zig-zag pe victima, imobilizand-o.
Paianjenul aruncator Australian, confectioneaza o plasa mica pe care o tine intinsa intre cele patru picioare anterioare.Cand o insecta trece sub paiajen, acesta intinde plasa cat poate prin deschiderea picioarelor. Dupa aceea se lasa peste insecta cu plasa intinsa, o prinde si o trage in ascunzatoare. Paianjenul aruncator de plasa are o vedere excelenta.Vaneaza mai ales noaptea si este mai sensibil la lumina decat majoritatea animalelor.
Paianjenii saritori vaneaza ziua, apropiindu-se tiptil de prada, apoi fulgerator o doboara. Salturile lor sunt relative mici, dar lungimea lor depaseste 20 de ori lungimea paianjenului.
Scorpionii: daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada desupra capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de venin: primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra omului nu are un efect mai grav decat intepatura de viespe, chiar daca provoaca intepaturi usturatoare. Cel de-al doilea tip de venin poate insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii care inerveaza muschii toracelui. Acest tip de venin este produs de mai multe tipuri de scorpioni; acestia pot sa omoare cu o intepatura un caine in doar sapte minute, un om in cateva ore si sunt foarte periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte mult daca victimei i se administreaza antidotul corespunzator
Tiparii electrici: sunt printre cei mai periculosi pesti din lume, desi par inofensivi ei pot sa produca un soc electric destul de puternic pentru a ucide un om. Socul electric este folosit pentru a ucide sau a speria pestii mici sau amfibienii din apa, aflati in apropiere, care apoi sunt mancati.
Orice animal mare sau om care intra in contact cu tiparul primeste un soc care adesea poate fi fatal, provocand stop cardiac. Chiar daca socul nu este suficient ca sa ucida, provoaca stare de soc omului, care cade in apa si moare inecat. Majoritatea oamenilor intra in contact cu cu tiparii electrici in timp ce pescuiesc sau ies la mal din canoe.
Tiparul de marime medie produce o descarcare de aproximativ 400 de volti la intensitatea de un amper, dar in cazul unui specimen de 41 kg, tinut la Acvariul din New York s-au inregistrat 650 de volti.
Se presupune ca acesti pesti au foarte putini dusmani naturali-daca au- fireste, dupa ce devin maturi.
Caracatita: cand o prada precum homarul, care are armura rezistenta si clesti puternici, incearca sa apere, caracatita recurge la urmatoarea sa linie de atac-expulzarea continutului sacului sau de cerneala.Aceasta deruteaza prada.
Expulzarea cernelii este si o strategie de a scapa de dusmani precum anghilele, balenele, rechinii si delfinii.In timp ce caracatita se indeparteaza, ea descarca un nor de cerneala care impiedica vederea vanatorului. De asemenea, ea descarca un fluid care deruteaza temporar simtul mirosului pradatorului.
Broastele veninoase: sunt active ziua, si datorita coloratiei lor puternice care le protejeaza de pradatori, multe dintre ele se comporta extreme de curajos. Sar in frunzisul cazut, ferindu-se in mica masura sau chiar deloc de alte animale.Adesea sunt chiar agresive: masculii pot sa apere un teritoriu, luptand cu salbaticie cu intrusii.In perioada de imperechere masculii broastelor de parau din Trinidad si Venezuela se lupta cu masculii rivali, devenind negre ca taciunele in timpul confruntarii. Cel invins isi schimba culoarea in maro la scurt timp dupa ce a fost infrant.
Broastele veninoase mature sunt carnivore, ele prinzand insecte mici cu varful limbii lor scurte si lipicioase.
Alte referate Biologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Interactiunile dintre nutritie si performantele de reproductie ale vacilor cu productii mari de lapt liceu 5,50 86 0 kb
Lupul-dusman sau prieten liceu 10,00 27 0 kb
Mutatii genomice si cromozomiale liceu 4,67 78 0 kb
Amelioratori de panificatie liceu 6,40 103 0 kb
Tehnologia enzimatica facultate 10,00 4 0 kb
Superstitii legate de bujori si plante gimnaziu 6,00 56 0 kb
Peroxizomii Liceu 0,00 0 0 kb
Vitaminele si rolul lor Facultate 2,00 0 0 kb
Arahnidele-notiuni generale liceu 4,00 34 0 kb
Thomas Morgan Hunt Liceu 0,00 0 0 kb
Top download la Biologie
Titlul referatului Pentru Nota Download Marime
Regnul protista liceu 5,52 311 0 kb
O retea trofica din padure liceu 5,31 298 0 kb
Ecosisteme acvatice si terestre liceu 3,95 293 0 kb
Diviziunea celulara liceu 5,67 278 0 kb
Functiile hipotalamusului liceu 3,60 267 0 kb
Protozoare gimnaziu 4,83 236 0 kb
Organisme transgenice liceu 6,55 231 0 kb
Increngatura cordate liceu 5,44 217 0 kb
Organele aparatului genital la pasare Liceu 3,45 197 0 kb
Regnul vegetal liceu 6,31 192 0 kb
Categorii referate
Administratie
Agronomie
Alimentatie publica
Anatomie
Arta
Asistenta sociala
Astrologie
Astronomie
Automatica
Biologie
Chimie
Comert
Confectii
Contabilitate
Diverse
Drept
Ecologie
Economie
Educatie fizica
Educatie sexuala
Engleza
Filologie
Filosofie
Finante Banci
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Jurnalism
Latina
Logica
Management
Marketing
Matematica
Mecanica
Medicina
Muzica
Pedagogie
Psihologie
Publicitate
Religie
Romana
Sociologie
Spaniola
Statistica
Stiinte politice
Tehnologie
Transporturi
Turism
Referate noi Top 10 Download
1. Fenomene de transport prin membrana celulara - Biologie
2. Zooigiena - Biologie
3. Structura proteinelor - Biologie
4. Intoxicatia cu suplimente alimentare la iguana verde - Biologie
5. Hominidele - Biologie
6. Despre dinozauri - Biologie
7. Arbori si arbusti ornamentali - Biologie
8. Ameliorarea organismelor animale - Biologie
9. Reproducerea celulara - Biologie
10. Radacinile - Biologie
cursuri
Copyright © 2013 - Referatul.ro - toate drepturile rezervate